Tuesday, January 30, 2007

Jocul fara suma zero


Citeam azi un articol interesant, despre o carte relativ recenta a lui Robert Wright. Wright e un jurnalist cunoscut in State, si totodata autor de carti in varii domenii, de la teoria jocurilor, la sociobiologie, si psihologie evolutionara. In NonZero: The Logic of Human Destiny, Wright demonstreaza cum viata noastra nu o succesiune de dezastre si denaturari, si ca de fapt omenirea progreseaza in permanenta, de la ierarhizari sociale pana la evolutii biologico-stiintifice, intregul curent fiind unul de dezvoltare, de evolutie spre mai bine.

Wright arata, folosind teoria jocurilor, cum destinul uman e o succesiune de jocuri de tipul non-zero-sum (adica jocuri in care ambii parteneri, daca coopereaza, pot castiga; jocurile zero-sum, precum fotbalul sau sahul, implica victoria unuia dintre adversari, simultan cu esecul simetric al celuilalt). Noile tehnologii si noua interdependenta in care traieste omenirea nu sunt decat o dantela foarte rafinata si complexa de jocuri pozitive, de tip non-zero-sum.

Experimentele de laborator arata ca jocurile cu suma maxima sunt o succesiune repetata de situatii de tip dilema prizonierului (joc tipic de cooperare), in care jucatorii coopereaza mereu. Compromit, se compromit, nu pot comunica unul cu celalalt, dar au incredere unul in celalalt, nu triseaza, iar in final suma e maxima, si deci castigul e maxim pentru ambii. Mi se pare fascinant cum progresul omenirii este fondat de fapt intr-un perpetuu si mereu repetabil compromis. Si interesant e ca poti extinde argumentele lui Wright oriunde: in politica, in razboi, in afaceri. Daca ar fi prea multi oameni speciali in lume, omenirea pe termen lung ar pierde. Trist, dar stiintific demonstrat.

2 comments:

andreea said...

Interesant! Din nou teoria jocului, zarurile (vezi Omul-zar by Rhinehart), sansele.

P.S. Daca ar fi prea multi oameni speciali inseamna ca specialul n-ar mai exista. Da' cu siguranta nu i-ar mai spune special, ci altcumva :-)))

Murphy said...

Mai... teoria jocurilor e o chestie fascinanta, clar. Imi pare rau ca nu ma duce mai mult capul sa o studiez mai indeaproape; si mai interesant este ca in cazul asta un model perfect rationalist explica ceea ce altii vad ca o utopie (progresul lumii, iluminismul, liberalismul, etc)

Locations of visitors to this page http://rpc.technorati.com/rpc/ping