Standard pentru obscenitate

Cred ca toata lumea a auzit pana la ora asta de celebrul caz Gramo's World, aka Gheorghe Stefanov, lector al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti. Pe scurt, pentru putinii care nu stiu inca despre ce este vorba: Gheorghe Stefanov e angajat al sus-numitei facultati, preda filosofia limbajului parca (Wittgenstein & co.) si are un blog, co-autorat de el si sotia lui. Pe Gramo's World, Gramo (numele de blogger al lui Gheorghe Stefanov) a postat cateva poze cu el si sotia lui, amandoi goi la mare, facand nudism. De pe site-ul facultatii era un link catre Gramo's World, de unde se putea in mod evident ajunge la respectivele poze. Cotidianul Gandul a reperat treaba asta si a transformat-o intr-un scandal public. Rectoratul universitatii a declansat o ancheta, si Gheorhe Stefanov a fost sanctionat. Detalii tot pe blog. Mai multe detalii despre poveste in general, in articolul din Gandul, care a fost preluat mai tarziu de mai multe canale de stiri, inclusiv de hotnews, de unde am aflat si eu despre el, dar mai ales chiar din Gramo's World.

O multime de blog-uri comenteaza povestea. Cristi Neagoe (ma rog, aglomerarispontane) vorbeste despre credibilitatea blogurilor vs. credibilitatea mediei traditionale, despre libertate de expresie, despre identitate virtuala, Liberalism.ro discuta si el, si multe altele. Google it up pentru niste opinii interesante.

Acum ce m-a intrigat pe mine la intreg cazul, nu a fost chestiunea libertatii de expresie, moralitatii, statului profului in societate, si toate astea. Am fost mult mai tehnica cand am judecat cazul. In mod evident, legea privind statutul personalului didactic spune ca nu pot ocupa posturi didactice, intre altele, cei care se angajeaza in "practicarea, in public, a unor activitati cu componenta lubrica sau altele care implica exhibarea, in maniera obscena, a corpului". Conform acesteia, s-ar putea infera ca decizia rectoratului a fost justa.

Insa, nicaieri in lume nu exista si nu poate exista un standard universal pentru obscenitate. Si in State, libertatea de expresie in materie de sexualitate este neingradita, pana in momentul in care, conform standardelor comunitatii, fructul libertatii de expresie este considerat obscen. Ei bine, comunitatea Facultatii de Filosofie ar fi trebuit sa stabileasca standardul in acest caz. Comunitatea = 95% studenti! I-a intrebat cineva pe studenti ce cred despre asta? Care e standardul lor (al studentului = clientului = beneficiarului educatiei) de determinare a obscenitatii? Sunt convinsa ca, daca s-ar fi aplicat aceasta regula de bun-simt, atitudinea liberala care caracterizeaza in general studentii la filosofie ar fi dat o alta turnura cazului. Pana cand oare sa se considere ca regulile in lumea academica le fac profii/ administratorii, si nu studentii? Pana unde sa mearga centralizarea?

Photo: Howard Schatz